Când sunteți în Norvegia, încercați să vă potriviți cu localnicii

Dacă există un lucru pe care l-am învățat într-o călătorie recentă în Europa – prima dată când sunt peste ocean, fără să iau în calcul Newfoundland, apropo – acesta este valoarea reală și adevărată a slăninii și a ouălor. Cu mai mult decât puțină anxietate m-am urcat acum câteva săptămâni într-un avion, cu destinația Norvegiei, cu o scurtă escală de șase ore la Londra. În acel zbor din Londra am întâlnit primul meu șoc cultural adevărat. Când însoțitorul de bord – care, ca orice bărbat din Norvegia, purta părul blond înțepat și turtit în același timp, așa că părea ca și cum un copil de patru ani și-ar fi înghețat capul – a întrebat ce aș vrea să beau Am spus: „Apă, te rog”. Apoi m-a aruncat. „Totuși, sau cu gaz?” Fața mea a spus: „Ce %$&* tocmai ai spus?!” Gura mea a spus: „Iertare?” A spus-o din nou, dar a clarificat cu un fel de semnal cu mâna și cuvântul „bule”. I-am spus că apa plată va fi bine. După zborul peste noapte peste ocean, timp în care am dormit timp de patru minute solide (într-o serie de pui de somn de o secundă) am mai fost doar două zboruri, o călătorie cu autobuzul și un lift de la destinație. Ajuns seara, epuizat, nu am apucat sa ma cufund in tot ce este Norvegia decat dimineata, cand am mers la bufetul de mic dejun al hotelului. Dar am fost confuz. Poate că am dormit la micul dejun și era deja ora prânzului. Primul lucru pe care l-am văzut a fost un platou de hering - cunoscut și sub numele de slănină Bergen. Da. Era micul dejun. Mi-aș putea da seama pentru că tartina a inclus și ouă fierte tari, mai mult pește și pâine Wasa - o pâine crocantă îndrăgită de norvegieni pentru că este atât uscată, cât și fără gust. Nu era nici șuncă, nici ouă peste ușor și nici pâine prăjită. Nu am fost însă în măsură să mă plâng. Acei norvegieni ar putea fi complet cuc pentru peștele de la micul dejun (în loc de ceva mai gustos, cum ar fi cârnați, ou și brânză procesată pe o chiflă de clătite infuzată cu arțar), dar sunt, de asemenea, potriviți, tăiați și sănătoși. Ei mănâncă ciocolată pentru a se alimenta în excursii de schi fond maraton, nu pentru a-i alimenta printr-un episod de Pad de licență. Și dacă călătoriți vreodată în Norvegia, am învățat că a numi pe cineva „respirație de pește” este de fapt un compliment. Am făcut un tur cu autobuzul în acea zi și ne-am oprit la un muzeu pentru un tur și prânz. „Avem niște săpun frumos pentru tine”, a spus ghidul nostru. Săpunul Fisk este un prânz obișnuit, la fel ca sandvișul nostru cu unt de arahide sau sub-ul nostru lung de un picior. Doar că nu are gust de săpun sau de fisk. Are gust de supă de pește. Dacă mănânci tot săpunul fisk, primești un desert, care este o clătită cu smântână și gem deasupra. Nu inventez asta. Uneori cred că acești norvegieni încearcă să fie dificili. A doua zi a început, din nou, cu un mic dejun consistent cu hering, măsline, iaurt și, se pare, orice altceva încerca hotelul să curețe din frigiderele sale. Și într-un alt tur și o altă oprire pentru prânz, am putut să ne bucurăm de o altă delicatesă locală - săpunul de pește! Totuși, nu mă pot contrazice cu dieta norvegiană. Din câte am văzut în timpul petrecut acolo, eram cel mai gras om din țară. Mi-am putut da seama după priviri că trebuie să fi crezut că sunt regele Canadei, eram atât de bine hrănit. Pe lângă dieta lor sănătoasă, norvegienii merg mult pe jos și chiar merg cu bicicleta la serviciu. Am văzut aproximativ 100 de biciclete parcate în fața unei clădiri de birouri și am crezut că acești oameni sunt extrem de atenți la sănătate și ecologic. Sau toți au fost băgați în cuie pentru DUI – condus sub influență. Limba din Norvegia este o altă barieră culturală, spartă doar de faptul că norvegienii învață toți engleza la școală. Este un lucru bun pentru că, spre deosebire de „spune”, spaniolă sau franceză, unde pot ridica un cuvânt sau două și pot înțelege esența a ceea ce spun ei, norvegiană este o colecție aleatorie de consoane care nu ar trebui să se atingă niciodată între ele și vocale cu puncte. peste ele și le tăie. Un „sandviș cu șuncă” este un „skinkesmørbrød”. Apoi mai sunt și alte cuvinte norvegiene care sunt atât de aproape de engleză încât parcă le-au schimbat doar pentru a fi dificile. „Parcare” înseamnă „parcare”. Haide! De asemenea, pe drumuri sunt multe semne – și nu inventez asta – care spun „păși”. Am crezut că este doar umor norvegian clasic, dar l-am căutat și am învățat că fart, în norvegiană, înseamnă „viteză”. Așa că, dacă te trezești vreodată în Norvegia, asigură-te că ajungi la bufet cu un fart grozav. Dacă sunteți lent, s-ar putea să dispară toată firea și s-ar putea să rămâneți blocat mâncând ceva cu adevărat neplăcut. „Gross” este, cred, norvegiană pentru „cheeseburger dublu cu slănină”. -Chuck Brown 26 2011 august http://www.therecord.com/living/article/584800--chuck-brown-when-in-norway-try-to-fit-in-with-the-locals Pentru mai multe știri și actualizări, asistență cu nevoile dvs. de viză sau pentru o evaluare gratuită a profilului dvs. pentru imigrare sau viză de muncă, doar vizitați www.y-axis.com